Snowden-ul din Teoria Haosului

Efectul Snowden continuă şi devine devastator pentru Statele Unite ale Americii. Refugiat în Rusia pentru un an (la sfârşitul căruia ţara gazdă poate decide inclusiv că nu îi mai este folositor), Edward Snowden, fostul contractor al Serviciilor de Informaţii americane, face publice noi documente din care rezultă magnitudinea spionajului american în lume.

70 de milioane de telefoane franceze au fost înregistrate într-o singură lună, inclusiv sms-urile după cuvinte-cheie. Dezvăluirile au fost publicate în cotidianul Le Monde, chiar în timpul vizitei secretarului de stat american, John Kerry la Paris.

Faptul că SUA îşi spionează proprii aliaţi, mai ales Franţa, cu care are o relaţie istorică (americanii dăruindu-le francezilor chiar o Statuie a Libertăţii amplasată în Paris), creează o problemă de încredere enormă faţă de acestea.

 

obama-meets-with-hollande-data

 

Preşedintele Obama i-a telefonat omologului său francez, pentru a îi vorbi de rolul „preventiv” al acestor interceptări, dar a şi cerut comunităţii de informaţii americane să reevalueze maniera de culegere a informaţiilor şi stabilirea unor limite.

Francezii, însă, sunt isterizaţi şi au arătat, prin vocea unui oficial guvernamental, că „asemenea practici între parteneri sunt total inacceptabile şi trebuie să fim asiguraţi că aşa ceva nu continuă. Cerem un răspuns prompt şi clarificator la îngrijorările noastre”.

Orice răspuns ar veni din partea SUA, el nu va garanta că operaţiunile de spionaj nu vor continua. În comunitatea de informaţii, se ştie că orice ţară foloseşte instrumente interpretabile pentru a culege informaţii, chiar şi în ţări prietene.

Franţa, însăşi, a fost acuzată că, la începutul anilor ’90, planta microfoane în mai toate avioanele la Clasa First şi Business, pentru a urmări discuţiile din aer ale unor miniştrii sau oficiali importanţi.

Dacă preşedintele Braziliei, Dilma Rousseff, şi-a anulat vizita în SUA, în semn de protest faţă de operaţiunea de interceptare masivă a telefoanelor din Brazilia, dezvăluită de Snowden, Franţa se gândeşte încă la un răspuns faţă de administraţia Obama.

Deocamdată, Laurent Fabius a cerut imperativ „clarificări, explicaţii şi justificări extrem de rapide”, în timp ce Parchetul francez a deschis deja o anchetă preliminară privind programul de interceptare Prism al NSA.

La Washington, vorbind în numele Departamentului de Stat, Marie Harf a spus că nu comentează ceea ce va face sau nu o ţară, dar că vor continua discuţiile pe canale diplomatice „aşa cum ţările îşi doresc să abordeze aceste chestiuni”.

Declaraţiile lui Vladimir Putin, făcute înainte de acordarea azilului pentru Eduard Snowden, în care îi cerea acestuia să oprească orice dezvăluire care ar putea afecta Statele Unite, par astăzi, din perspectiva a ceea ce se întâmplă, un cal troian, care vine să-l înlocuiască pe cel istoric, ca simbol al deghizării duşmanului.

În aceste zile în care mă aflu la Washington, americanii cu care am abordat acest subiect glumesc amar concluzionând: „Nu ne-a putut produce un damage atât de mare planeta întreagă, cât a putut-o face un singur om. Paradoxul este, însă, că noi l-am angajat şi i-am dat acces la informaţii!”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *