Am regăsit New York-ul la fel de viu ca întotdeauna, poate prea sufocat de oameni. E drept însă că, în perioada sărbătorilor de iarnă, toate marile metropole sunt mai aglomerate.
L-am privit şi de jos în sus… şi de pe Empire State Building. Pe Fifth Avenue locul meu de suflet rămâne Biblioteca orașului. În rest… m-am alăturat celor 500.000 de oameni care trec zilnic pe cea mai celebră stradă din lume. New York-ul a ajuns la 8,5 milioane de locuitori şi la 3,5 milioane de turiști zilnic. Va puteți imagina așa ceva?
De ziua mea, l-am privit şi din elicopter. Rămân îndrăgostită de acest oraș nebun, cosmopolit, în care se întâlnesc toate culturile, toate naţionalităţile pământului, toate gusturile, mirosurile şi aspirațiile umane.
M-am dus cu mari așteptări să văd „Evita” pe Broadway, cu Ricky Martin. Ce dezamăgire! Cu excepția lui, tot showul a fost lamentabil. Au reușit să pună în umbra până şi muzica emoționantă a acestui musical.
Am revenit acasă unde încă dorm ziua şi stau trează noaptea. Între „facerea” următorului număr al revistei şi „facerea” Guvernului am citit şi auzit două ziceri geniale.
General Victor Stănculescu este întrebat într-un interviu al ziarului „Adevărul”:
– Credeți în Dumnezeu?
– Trebuie să crezi în ceva, dacă vrei să devii cineva!
Ştefan, băiețelul cu cei mai frumoși ochi albaștri din lume, bolnav şi cu temperatură de 39 de grade, nu poate ieși din casa. Mama lui îl ia în brațe şi-i arată zăpada pe fereastră, în timp ce el îi spune:
– S-a ascuns pământul, mama!
Superb…