Cel mai frumos cadou pe care l-am primit de Craciun a fost o editie originala a „Metamorfozelor lui Ovidiu” cu desene originale de Pablo Picasso.
Cu cel care mi-a daruit-o impart de ani o dragoste infinita pentru adancurile noastre care nu pot fi atinse cu mainile…tocmai de aceea ne impreunam in vreo legenda mitologica, in vreun Ianus caruia ii suntem fetele, in vreo gravura dureriana sau in vreun destin frant de tara ratacita.Ceea ce ne uneste, tocmai prin dimensiunile sale transcedentale, este mai durabil decat ceea ce ne desparte.
Cel mai frumos mesaj pe care l-am primit in aceasta perioada a fost acesta :
” La cumpana dintre ani sa priviti in sus cu credinta, in jos cu intelepciune, in dreapta cu recunostinta, in stanga cu bunatate, in spate cu iertare, in fata cu speranta si in inima cu iubire. Sunt la Predeal si…nu in ultimul rand, sunteti in gandurile mele. Sper ca ati petrecut cu bine sarbatorile si va doresc tot binele din lume, sa fiti puternica, tenace si increzatoare. De ceva vreme, instinctul meu imi spune ca ceva e frant, nu infrant in sufletul dvs. Razbiti nu-i bai !”. O iubesc pe cea care mi l-a scris !