Reversul faptului ca oamenilor le place ce scriu…

este ca ei imi cer bani „imprumut”…

Am primit acest mesaj astazi, pe siteul www.florianajucantravel.com.

Il redau aici, fara sa adaug identitatea expeditorului:

„Stimata Doamna, imi permit sa ma adresez dumneavoastra pe aceasta cale deoarecesunt intr-o situatie mai mult decat disperata. Am incercat toate posibilitatilede escaladare dar simt cum odata cu trecerea timpului se apropie un deznodamanttragic.Rugamintea este una indrazneata, poate chiar nesimtita, insa situatia maimpinge sa fac acest gest. Rugamintea este daca ma puteti ajuta cu un imprumut de1000 Euro, bani pe care vi pot returna pana la finalul acestui an. Pentru aceastaintocmim orice document notarial credeti ca este necesar! Tin sa va mentionez caam 36 ani si detin o mica firma de instalatii, am executat lucrari pentru o marecompanie din piata, care nici dupa un an nu mi-a platit, iar in acest moment malupt pentru a-mi achita furnizorii restanti. Problema intervine in faptul ca unuldintre acestia recurge la mijloace neortodoxe pentru recuperarea banilor de lamine, iar eu si familia suntem amenintati si terorizati zilnic. Va rog ajutati-madaca puteti, nu sunt un nevoias si chiar lupt pentru putinul. De ce am apelat ladumneavoastra?…pur si simplu imi place ceea ce scrieti si cum ganditi! Vamultumesc anticipat”

Nu este un caz singular. De-a lungul timpului, multi mi-au cerut bani, unii chiar fara a-mi mai promite returnarea lor, invocandu-mi fie o taxa de examen restanta, fie o problema de familie, fie o operatie urgenta.

Pe mine, genul asta de mesaje ma perplexeaza, cu toate ca m-am surprins ajutand nenumarate persoane carora  le-am rezolvat o problema, un dosar medical uitat pe la vreo comisie de evaluare, vreo recomandare la o clinica din strainatate, o cheta publica facuta in randul prietenilor mei pentru salvarea vreunui copil… in majoritatea cazurilor necunoscandu-i pe oameni, ci doar trezindu-ma in Inbox cu apelul lor disperat. Totusi, sa mi se ceara bani mi se pare prea mult. Imi vine sa si rad, amintindu-mi ca acum vreo cateva luni, o doamna, de prin Bacau parca, mi-a scris cate credite a facut ea sa cumpere terenuri si cum din cauza crizei imobiliare nu mai reuseste sa le vanda si daca nu as vrea sa cumpar o bucatica dintr-unul pe care ar vrea, totusi, sa-si construiasca o casa… Numai prin Bacau nu investisem !!!

Eu, in general, sunt un om extrem de generos, daruind totul fara sa astept mai mult de un multumesc si poate o pomenire intr-un Acatist si un om care traieste problemele altora. Dar cred ca este lipsit de respect si  un simbol al  esecului personal, daca nu mai gasesti un creditor in propria-ti familie sau in propriul cerc de prieteni. Nu imprumut bani unor astfel de persoane.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *