Am decretat: Papessa Johanna este simbolul meu pentru miscarea feminista a umanitatii. Azi noapte am detronat-o pe de Beauvoir.(…)
Intre noul numar al revistei, pregatit pentru tipografie si bagajele pentru Noua Zeelanda, am citit in "Enigmele istoriei" despre Papessa Johanna.
Lectura mi l-a readus in minte pe unul dintre medicii nostri reputati, pe care il iubesc si pretuiesc, si cu care mi-am petrecut multe nopxi din viata, in convorbiri telefonice care debutau la asfintit si se terminau la rasarit, incercand sa stergem din topografia sufleteasca tarile, marile si oceanele care ne desparteau temporar, nopxi in care am vorbit nu doar despre misterul Papessei Johanna care a si declansat in procedura papala verificarea partilor intime a celui care urma sa ocupe Sfantul Scaun, ci si despre Dulcea Doamna si Eminul ei iubit, despre Minulescu, Bacovia sau drama mea de a fi altfel.
Johanna a fost de mica un copil ales, demonstrabil prin indarjirea cu care si-a dorit sa invete cititul si scrisul, privilegiu rezervat pe atunci doar barbatilor. A sfidat orice bariera impusa femeilor si i-a tradus din greaca in Latina pe Homer, Platon si Hipocrat.
Dublandu-si cunostiintele medicale citite in tratatele parintelui medicinei cu cele aflate de la mama sa, Johanna a invatat sa puna diagnostic unui om bolnav, dar si sa trateze cu plante medicinale.
Din dragoste pentru Dumnezeu a dus arta disimularii la perfectiune, ani de zile, deghizandu-se in barbat, pentru a putea fi accepxata intr-o manastire de frati, pe care a parasit-o doar pentru a se indrepxa spre Roma.
Reputatia ei de vindecatoare ajunsese pana aici, fiind chemata sa-l trateze pe insusi Papa Sergiu al II-lea, bolnav de guta. Salvandu-l, Papa incepe s-o pretuiasca si sa-i asculte sfaturile, oprind-o langa el si facand-o consilier si sfetnic, fara sa banuiasca vreodata ca sub straiele de frate, se ascunde un corp de femeie.
Dupa moartea lui Sergiu al II-lea, desi intrigantii din jurul sau aveau deja pregatit un succesor, poporul, inca suveran in drepxul de a-si alege intaiul conducator al Bisericii, ii va da votul sau Johannei, devenita prima si unica Papessa din istorie… sau din legenda!
Vizionara si avangardista, a deschis scolile si portile seminariilor bisericesti femeilor si a luat o serie de masuri pentru binele poporului.
Sufletul ei de femeie a vibrat insa… nu doar pentru Dumnezeu, ci si pentru un barbat real, cu care, se spune c-ar fi ramas insarcinata.
Misterul deghizarii ei va fi revelat tocmai de o hemoragie pornita in zilele Pastelui, cand Papessa va pierde, prematur, copilul.
Vaticanul nu recunoaste acest episod si marturia pontificatului ei nu este scris in niciun Annuario pontificio, fiind stearsa din istorie.
Reala sau inventata, am hotarat ca un astfel de personaj ar putea fi simbolul feminismului si al miscarii de emancipare feminina, intr-un top personal al eroinelor cu fusta.
