Sa participi la sfintirea unei catedrale nationale este un moment unic in viata unui om! Dumnezeu mi l-a daruit!
De la ora 8 pana la 14.30, in ciuda unui frig siberian care ne-a criogenat si oasele, desi eram in interior, m-am rugat pentru linistea acestei tari.
Catedrala este grandioasa si superba chiar si acum, cand este inca santier.
Catapeteasma pictata in mozaic este un adevarat omagiu adus artei si talentului uman.
Fotografii cu momentele unice ale acestei slujbe oficiata de Patriarhii Bartholomeu si Daniel, puteti vedea pe www.qmagazine.ro
Eu nu am fotografiat nimic! Am vrut sa tin minte cu Memoria afectiva aceasta zi.
Cineva m-a surprins in altar… la final. Ii multumesc.
Puteti trece prin altar pana joi. Atat barbatii, cat si femeile.
Ps. Eu n-am vazut nici la summiturile internationale organizare impecabila ca la Patriarhia Romana. In ciuda miilor de oameni prezenti si a atator detalii de stabilit, totul a fost perfect.
Catedrala Nationala ramane marea realizare a acestui an!
