Reinaugurat sub semnul unităţii, solidarităţii şi cooperării între religii, Templul Coral, cel mai important lăcaș de cult mozaic din Bucureşti, a găzduit, pentru a doua oară în ultimii 25 de ani, vizita unui Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Ethosul iudaic, fundament al lumii moderne
În 2015 se împlinesc 150 de ani de la inaugurarea Templului Coral, una dintre cele mai mari sinagogi din ţară. Monumentul istoric, greu încercat de intoleranţa religioasă în ultimul secol, a devenit în timp un simbol al memoriei sociale a comunităţilor evreieşti din România, având o triplă vocaţie: loc de adunare, de învăţătură şi de rugăciune. Pentru a marca acest moment care a avut loc concomitent cu sărbătoarea Şavuot, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a organizat o dezbatere eveniment – „Decalogul – fundament al justiţiei” – la care au participat reprezentanţi de marcă ai elitei politice şi sociale din România.
Printre invitaţi s-au regăsit Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Klaus Iohannis, preşedintele României, Victor Ponta, prim-ministrul României, Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale, Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor centrale ale statului, personalităţi ale vieţii politice, culturale, academice şi membri de seamă ai comunităţii evreieşti din ţara noastră. Punctul de referinţă în dezbaterea de la Templul Coral l-a reprezentat conştientizarea imensei moşteniri a învăţăturilor Decalogului, într-o lume din ce în ce mai confiscată de anomie, insecuritate şi vid moral. Invitaţii au subliniat rolul crucial pe care cele 10 porunci l-au jucat în creionarea omului modern, acestea fiind deopotrivă surse de inspiraţie şi pietre de temelie pentru unele dintre cele mai avansate Constituţii ale lumii, cum ar fi cea a Statelor Unite ale Americii. Evenimentul a fost cu atât mai important cu cât a avut loc de Șavuot sau „Sărbătoarea Săptămânilor”, când are loc celebrarea primirii de către poporul ales, pe Muntele Sinai, a Tablelor Legii pe care sunt înscrise poruncile divine. Şavuotul este, aşadar, o sărbătoare a începuturilor, a întemeierii, dar şi a bucuriei şi a recunoştinţei, motiv pentru care oficialii statului român prezenţi la eveniment au reiterat importanţa pe care comunitatea evreiască a avut-o de-a lungul timpului în dezvoltarea economică şi culturală a României.
Patriarhii Teoctist şi Daniel, la Templul Coral
O semnificaţie aparte a evenimentului rezidă în faptul că este pentru a doua oară în ultimii 25 de ani când un Patriarh român (Preafericitul Daniel) intră într-o sinagogă, prima dată având loc în 1991, când Patriarhul Teoctist a luat parte la inaugurarea monumentului comemorativ din faţa Templului Coral. De-a lungul celor 150 de ani de existenţă, doar trei Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au călcat pragul sinagogii – monument din Bucureşti: Patriarhul Justinian Marina, Patriarhul Teoctist şi, în 2015, Patriarhul Daniel. Pe lângă aceştia trei, lista personalităţilor găzduite de Templul Coral este una impresionantă: Moses Montefiore, Menachem Ussishkin, Zeev Jabotinski, Golda Meir, Menahem Begin, Yitzhak Shamir, Shimon Peres, Yitzhak Rabin, rabinii Shlomo Goren şi Israel Meir Lau, Elie Wiesel. De Templul Coral se leagă şi numele fostului preşedinte Ion Iliescu, acesta fiind primul şef de stat român care a intrat într-o sinagogă, în anul 1993. De altfel, preşedintelui Iliescu îi este atribuit, cel mai adesea, şi meritul repunerii în drepturi legitime a comunităţii evreieşti din România, fondând în 2003 Comisia internaţională pentru Studierea Holocaustului din ţara noastră.
Istoria unui centru al credinţei iudaice
„Nava Amiral”, cum mai este cunoscut Templul Coral, este una dintre puţinele sinagogi din România care şi-au păstrat farmecul de secol XIX, cu toate că a fost greu încercată de pericole, fiind devastată şi incendiată în repetate rânduri, prima dată chiar în anul construcţiei sale, în 1866. Iniţiativa construirii templului i-a aparţinut lui Isaac Leib Weinberg, un evreu polonez din București, liderul organizației „Comunitatea Cultului Israelit Modern”. Acesta a propus construirea unei sinagogi mari și impresionante cum aveau marile capitale ale Europei – Viena sau Paris. Templul Coral este o replică a sinagogii Tempelgasse din Viena, cunoscută și ca Templul din cartierul Leopoldstadt, construită în perioada 1855-1858 după planurile arhitectului austriac Ludwig Förster. Mai mult, construcţia Templului Coral din Bucureşti are loc concomitent cu adoptarea primei Constituţii a statului român modern (1866), fiind o afirmare explicită a prezenţei durabile, a rafinamentului cultural pe care îl purta cu sine comunitatea evreiască din România, dar şi a angajamentului acesteia de a fi deopotrivă activă şi expresivă în spaţiul public.
Bijuteria arhitectonică din inima Bucureştiului
Din anul 2004, Templul Coral este trecut pe lista monumentelor istorice din Bucureşti, iar în anul 2007 au fost demarate lucrările de restaurare a sinagogii. Templul Coral are subsol, parter și două etaje. Fațada clădirii este fragmentată, fiind placată cu cărămizi în două culori. Portalul de intrare este în stil maur, fiind încununat de o arcadă în plin cintru cu lambrechin, iar în registrul superior se află decorațiuni cu rozete. Cornișa este bogat decorată și se termină la colțuri cu șase turnulețe pinaclu împodobite cu arce și colonete. Interiorul este împărțit în trei nave (nava centrală, acoperită de o boltă semicilindrică, și navele laterale – separate de arcade de nava centrală).
12,9 milioane lei a fost valoarea lucrărilor pentru restaurarea Templului Coral, din care 5 milioane de lei din surse proprii ale FCER, 5,7 milioane sprijin PMB-AMPT şi 1,6 milioane sprijin MC-SSC.
Doar 87 de sinagogi mai există astăzi pe teritoriul actual al României, faţă de cele câteva mii care funcţionau în perioada anterioară celui de-al doilea Război Mondial. Din totalul sinagogilor existente, 34 fac parte din patrimoniul naţional, fiind clasate ca monumente istorice, iar în prezent mai sunt în funcţiune 42 de sinagogi.