O ţară bogată şi atât. În rest … Evul Mediu. O populaţie tribală în care evoluţia de la păstorii nomazi care au început să trăiască aici din secolul al XII-lea şi până la saudiţii de astăzi pare invizibilă. Femeia este la periferia societăţii, fiind un accesoriu pentru bărbat care dispune asupra ei precum asupra unui bun material. Un Bazar în aer liber, construcţii tipice deşerturilor, de culoarea nisipului, fără acoperişuri, cu motive arabe. 40 de grade frecvent şi lipseşte complet noţiunea curăţeniei. Abia aici îmi dau seama cât de mult iubesc civilizaţia europeană şi reperele rafinamentului din ţările occidentale.
Femeile nu au voie singure pe stradă şi nu am văzut prea multe nici însoţite. Sunt considerate fiinţe inferioare bărbatului, iar rolul lor este doar acela de a fi sclavele acestuia. În magazine există un afiş la intrare pe care scrie că nu ai voie decât ca familie sau dacă eşti bărbat. De pildă la H&M nu poţi intra decât dacă eşti cu soţul. Aberant! Femeile nu au voie să conducă maşina şi lapidarea cu pietre a fost înlocuită cu tăierea capului. Mai uman, nu?! Glumesc, dar mă-nfior! Majoritatea celor executaţi în piaţă sunt femei. Vinerea este ziua acestui „spectacol grotesc”!
Delegaţia română a plecat spre Doha aşa încât nu putem asista la o Mostra de justiţie arabă! „Lasă că vezi zilnic pe Youtube la ISIS!”, îmi spune un coleg, analist politic. Doar că aici, la Riyadh, decapitările sunt legale!!!
Arabia Saudită rămane o ţară interesantă tocmai prin comparaţie cu progresul democratic al altora, în logica lui Ţuţea care spunea că „funcţia idiotului e pozitivă. El ne face să apreciem şi geniul şi normalitatea!”. Însă atât timp cât împărtăşesc ideile Olympiei de Gouges, n-am să accept niciodată ca om social statutul femeii arabe!
