Dragostea e mare, chiar daca masina e mica!

Sunt in parcarea aeroportului Otopeni, asteptand sa aterizeze intarziatul avion al companiei Air France, care aduce de la Paris unul dintre cei mai minunati oameni pe care-i cunosc.

Cand mi-a intrat in birou, cu vreo trei ani in urma, Cristina Zamfir era o fata fragila, plapanda si care stransese-n ochii ei toata spaima lumii. Venita de la Pitesti, dintr-o familie modesta, dar onesta si cu valori profunde, castigase o bursa pentru rezultatele ei excepxionale in facultate si posibilitatea de a-si definitiva studiile universitare la Paris. S-a oprit in Dorobanti, sa ma vada, sa ma cunoasca si sa planga, in drum spre prima ei plecare singura din tara. Ma citea de mult, eram, intr-un fel, modelul ei inspirational pentru ca nu-mi cunostea profunzimile intunecate din destin, din minte, din personalitate si mi-a spus disperat ca e sfasiata intre frica de necunoscutul din orasul luminilor si dragostea pura pentru un baiat din orasul ei provincial, care o chinuia cu stupiditatile vanitatii masculine aflata la pubertate. I-am spus atunci ca nu-i dau nici macar un an pentru a-l uita si pentru a cuceri Parisul. I-a luat mai mult, doar pentru ca ea, prin educatie, era conservatoare si traditionalista. A impartit camera unui modest apartament cu alte trei colege, dar la sfarsitul studiilor a devenit curtata pentru practica de companii importante de recrutare umana. I-a cucerit si pe francezi, nu doar capitala lor. Intre timp… silueta emotiei pentru pitesteanul ramas acasa s-a estompat in memoria ei. Astazi si-a facut propria ei agentie de recrutare de personal medical din Romania pentru Franta si s-a obisnuit sa calatoreasca atat de des cu avionul! O astepx sa coboare dintr-unul acum! Acest copil minunat care munceste pana ii vine rau si care, prin exemplul personal, atenueaza dezastruoasa noastra imagine in lume, are numai 27 de ani.

cristina... in rosu!

Cristina, in rosu!

In timp ce stau in masina, vad o stewardesa si un pilot, ambii purtand uniforma companiei nationale de zbor. Se imbratiseaza, sarutandu-se disperat. Amandoi par sa aiba in jur de 35 de ani, dar dragostea lor pare si disperata si vinovata. Cel putin unul dintre ei, daca nu amandoi, este casatorit. Simt asta din imbratisarea lor care s-ar vrea vesnica.

Numai niste oameni care n-o pot avea in mod obisnuit o pot face atat de dureros. Intr un final, dupa ce-l mai saruta si pe ambii obraji, ea se urca intr-un Peugeot micut, argintiu. Din literele de la masina as putea banui si cum o cheama, dar n-as vrea ca un astfel de indiciu sa dea nastere vreunui conflict conjugal. El o conduce cu privirea in timp ce ea-si pune geanta in portbagaj. Asta nu mi-a placut! Un domn n-ar fi lasat-o pe iubita lui sa-si urce singura bagajul in masina. Insa l-am iertat imediat vazandu-l ca se apropie, se apleaca pana la nivelul la care ea statea asezata deja in pozitia driverului si o mai saruta o data. Apoi s-a urcat si el in masina lui, la fel de micuta ca a ei si au plecat separat spre doua case separate, doua vieti paralele in care cine stie cat si cum mint pe cineva care ii asteapxa acasa….  A aterizat Air Franceul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *