Este 8 dimineaţa…

Toată lumea în casă doarme. Sunt singură pe canapeaua din living. Citesc “Ascensiunile la cer în mistica evreiască” a lui Moshe Idel, afară ninge şi pe Mezzo cântă Concertul nr. 3 pentru pian al lui Beethoven. O dimineaţă aproape psihanodiacă…

2 Comments

Categorii: Uncategorized

Am avut parte astăzi…

…de un moment de graţie divină. Nu doar că am fost martoră la acordarea titlului Doctor Honoris Causa de Universitatea Bucureşti Preafericirii Sale Theophilos al III lea, Patriarh al Ierusalimului şi al întregii Palestine, ci am fost binecuvântată cu o icoana tipărită după cea originală adusă ieri, la Bucuresti, înfăţişându-i pe Sfinţii Constantin şi Elena în care a pus o bucată din lemnul Sfintei Cruci, pe care mi-a dăruit-o personal.

Proximitatea unui astfel de om m-a înnobilat.

Charismatic, smerit şi luminos în acelaşi timp, Patriarhul Theophilos a arătat în cuvântul său rostit în faţa Patriarhului Daniel, a înalţilor ierarhi ai Bisericii Otrodoxe Române, a distinşilor profesori ai Universităţii Bucureşti şi a altor personalităţi care au fost de faţă la eveniment, rolul de “pod” pe care creştinismul îl poate avea între evrei şi palestinieni, adică între iudei şi musulmani. Admiţând că între cele două tabere este, de fapt, un conflict religios, că diplomaţii şi oamenii politici au eşuat de-a lungul timpului în rezolvarea acestui etern conflict, Patriarhul Ierusalimului a spus ca pentru dobândirea păcii este nevoie ca beligeranţii să fie egali, concept oarecum inacceptabil astăzi, cel puţin pentru partea israeliană.

Născut în Grecia, în 1952, Patriarhul Theophilos a ajuns la Ierusalim la vârsta de 12 ani şi întreaga lui ascensiune spirituală, umană şi de diplomaţie în cadrul Bisericii Ortodoxe va fi legată de acest oras sfânt pe care l-a evocat sublim, numindu-l “capitala  spirituală a lumii”, definit de  “diversitatea şi universalitatea” lui.

Un Laudatio impresionant a fost rostit de Conferenţiar Doctor Madeea Axinciuc, coordonatorul Programului de Studii Religioase din cadrul Universitătii. Om de o rară profunzime intelectualo-teologică, Madeea Axinciuc îmi este şi profesor la Facultatea de Studii iudaice. Ea mi-a deschis cel mai frumos şi cel mai luminos drum prin Biblie pe care am păşit vreodată. Încurajând unicitatea fiecărei personalităţi a studentului pe care îl are în faţă, este unul din acei profesori pe care îi urmezi fascinat de elocinţa  discursului şi  de bucuria cu care se dăruiesc discipolilor. Sunt puţini astfel de profesori, iar ei sunt o binecuvântare.

Ea a subliniat la patriarhul Theophilos nu doar virtutea teologică, ci calitatea de “politician distins” şi “diplomat înţelept” într-un Orient Mijlociu pe care însuşi Preafericirea Sa l-a apreciat de o “complexitate religioasă” unică în lume.

“ Patriarhul Theophilos vede puterea ca puterea de a iubi. Lumina sa ca Patriarh este  doar reflexia a ceea ce Preafericirea Sa este ca Mare Preot.” a rostit Madeea Axinciuc, adăugând, în spiritul epistolar al lui Pavel către Corinteni, capacitatea Patriarhului Theophilos de-a fi “îndelung răbdător” şi “binevoitor”, de a nu pizmui,  a nu se lauda şi  a nu se trufi, bucurându-se de adevăr.

Acest portret a făcut trimitere cumva, în mod subtil, la conflictul născut în urmă cu cca 3 ani între Patriarhul Ierusalimului şi Patriarhul Daniel, cauzat de construcţia unei biserici româneşti la Ierihon, stins astăzi datorită virtuţilor înalte şi spiritului reconciliant  de care ambii patriarhi au dat dovadă.

Am văzut în Patriarhul Theophilos, acest om mic de statură, cu ochi vii, o barbă argintie şi straie negre, Smerenia personificată. Mâna lui mi-a întins o iconiţă, dăruindu-mi astăzi, fără să ştie, una din acele Mari Întâlniri pe care un creştin le are în viaţa lui religioasă.

DSC_1499_w747_h800_q100

Bucureşti-20141025-01988

Bucureşti-20141025-01978

Comenteaza

Categorii: Uncategorized

Citesc mai mult decât scriu…

Sunt în a treia săptămână de Studii Iudaice.  Am trecut de la agonia învăţării alfabetului ebraic la extazul faptului că am reușit. După primul meu curs de limba ebraică am ieșit plângând, deznădăjduită, minimizată de stângăcia cu care nu reușeam să desenez niște semne asemănătoare bastonașelor din clasa I şi fiind convinsă că nu voi reuși să trec la un nivel superior. Da, așa se învaţă acest alfabet ale cărui litere scrise (cursive) sunt complet diferite faţă de cele tipărite, pe care le citim în cărţi, ziare, locuri publice etc. Practic, pot spune că sunt două alfabete diferite. Fiind o limbă semitică ea nu are deloc nici structura şi nici logica unei limbi indo-europene (din care face parte şi limba română), ci una proprie care mi s-a părut mai greu de pătruns decât misterul universului infinit. În jurul meu, cei dragi încercau să mă susţină moral, amintindu-mi câte alte „bătălii” am câștigat.

Primul meu contact cu limba ebraica IMG-20141009-01913

 

Bucureşti-20141023-01967

 

După câteva zile în care am repetat cu voce tare şi am scris până la nevroză alef, bet, ghimel, dalet, he etc… am reușit! Primul cuvânt pe care l-am scris în limba ebraică a fost tetragrama din Biblia ebraică folosită pentru a-L desemna pe Domnul –„Yud he vav he”. Al doilea a fost Dumnezeu – numele convențional dat de oameni Domnului şi al treilea cuvânt a fost „ani oevet otha”. Îmi voi aminti toată viața primele mele cuvinte în limba ebraică şi nu întâmplător… ele mă şi definesc ca fiinţă spirituală.

Am profesori minunați care mă învaţă Istorie şi Mentalităţi, Ebraica biblică, mă învaţă Religia şi Cultura iudaică, Tradiții şi Identităţi şi pot spune că este cea mai frumoasă perioadă de școală din toată viața mea.

Am mult de citit şi este motivul principal pentru care scriu mai rar. Dar mă voi reîntoarce curând aici…

5 Comments

Categorii: Jurnalul Florianei

Anotimpurile lui…

…Tudor Gheorghe cântă acum… Sara pe deal a lui Mihai Eminescu. O sală arhiplină tace. Poetul mort şi artistul viu se înalţă peste lumea reală, peste viaţa de zi cu zi şi ne trag după ei… pe boltă!
Călătoriţi… imaginar… prin mine!

Bucureşti-20141009-01920(1)

Bucureşti-20141009-01923

Bucureşti-20141009-01921

3 Comments

Categorii: Uncategorized

Victor Ponta în faţa Adunării Generale a ONU: Discurs pentru ruşi

Desfăşurându-se într-un moment de maximă tensiune la nivel internaţional, cea de-a 69 Sesiune a Adunării Generale a ONU a fost dominată, până în prezent, de apelul făcut de liderii lumii pentru cooperare solidă în lupta împotriva unui larg spectru de ameninţări asimetrice. Citeste mai mult

1 Comment

Categorii: Uncategorized

America în alarmă

Premierul Victor Ponta se va adresa astăzi în faţa Adunării Generale a ONU, care îşi deschide zilele acestea cea de-a 69-a sesiune. După cum ne-a declarat în avion, spre New York, temele principale ale intervenţiei sale vizează Ucraina şi stabilitatea în regiune.  Citeste mai mult

1 Comment

Categorii: Jurnalul Florianei

Astăzi, la Văratec…

Am ajuns aseară la Văratec, după un drum de 5 ore, în care am ascultat în mașină, pe Radio România Cultural, o conferință despre prietenie. Chintesența am gasit o la Aristotel: prietenia este „un suflet în două trupuri”.
Astăzi, slujba praznicului Adormirea Maicii Domnului a strâns mii de pelerini la Mănăstirea Văratec, acest colț de rai cu mușcate la care m-am reîntors în dorința mea de liniște interioară. Citeste mai mult

4 Comments

Categorii: Jurnalul Florianei

O treaptă pe scară

30 iulie 2014. Astăzi am fost admisă la Facultatea de STUDII IUDAICE din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității București.

Jacques Attali scrie într-una din cărțile sale ca iudaismul este îndrăgostit de viitor. În același timp însă, iudaismul reprezintă baza celorlalte religii monoteiste, ducând înapoi la originile omenirii.

De la ce a fost, până la ce va fi, iudaismul a fost constant în aria preocupărilor mele profane sau jurnalistice, motiv pentru care am văzut ca pe un demers firesc aprofundarea religiei și culturii poporului evreu în cadru instituționalizat.

Am iubit această religie din care derivă toate monoteismele lumii de când mă știu. De la 15 ani, cam de când am căpătat conștiință socială, am purtat la gât o magen David pe care am scos-o abia zece ani mai târziu, când am primit primul meu diamant pandantiv. Când eram întrebată, invariabil, dacă sunt evreică, spuneam onest: „Nu, dar sunt filosemită!” și mi se răspundea mereu: „Asta este mai mult decât a fi evreu!”

 

image001

 

Dincolo de pregătirea și instrucția mea, care includ Facultatea de Administrație Publică, Cursuri post universitare de Criminalistică în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”,  Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, mult mai relevantă mi se pare cariera de jurnalist la „Evenimentul zilei”, „Ziua” și în ultimii șapte ani ca Director al revistei Q Magazine.

Din această postură am vizitat Israelul de nenumărate ori, am însoțit delegații oficiale conduse de prim-miniștrii și președinții României, am intervievat oameni politici, lideri de opinie, ofițeri cu funcții de comandă israelieni și am acordat spații ample eternului conflict din Orientul Mijlociu dintre lumea arabă și Israel. Am realizat interviuri și am interacționat cu supraviețuitori ai Holocaustului, având  șansa unor întâlniri cu oameni de cultură și muzeografi dedicați cauzei evreiești în diferite colțuri ale lumii.

Următorii trei ani de studiu  îmi vor oferi o perspectivă mai profundă asupra culturii, rolului și moștenirii iudaice în ansamblul geopolitic al lumii și consider o datorie pe care o am ca lider de opinie care  se exprimă în context public și influențează conștiințele cititorilor săi. Controversele și polemicile pe care le-a generat mereu iudaismul, denunțat fie ca o doctrină a celor care l-au răstignit pe Mesia, fie ca religie, rasă, poporul întemeiate pe o Carte, au dat naștere nu doar unei literaturi evreiești excepționale, ci și unor curente antisemite care  înregistrează  astăzi un reviriment îngrijorător. Este esențial ca jurnaliștii, cei care caută și aduc informația publicului, să aibă o mai bună cunoaștere a acestei teologii, a principiilor care o definesc de la Credință la Misiune.

Consider Facultatea de Studii iudaice o treaptă înainte pe scara evoluției mele spirituale și intelectuale sau, cum îmi spunea ieri Mitropolitul Iosif… „un mare și binecuvântat curaj!”.

8 Comments

Categorii: Jurnalul Florianei

Botezatele mele…

Timeea şi Sophie. Au crescut… atât de frumos! Şi amândouă sunt copii speciali, cu stea norocoasă şi cu ambiții mari!
Şi cu o nașă care se roagă mereu pentru ele şi care le învață că biblioteca pe care o porți cu tine, în tine, este cea mai mare avere şi frumusețe a unui om!

timeea

 

Sophie

1 Comment

Categorii: Jurnalul Florianei

If…

“If the Arabs put down their arms first, there will be peace. If the Israelis put down their arms first, there will be no Israel.” – Prim-Ministrul israelian, Benjamin Netanyahu

Golani-Brigade1

Comenteaza

Categorii: Jurnalul Florianei